Astăzi, de sărbătoarea „Bunei Vestiri”, Biserica „Obedeanu” din Craiova îşi prăznuieşte primul hram. Cu acest prilej, părintele paroh, Marin Pigulea, alături de enoriaşii parohiei vor face pomenire ctitorilor şi binefăcătorilor cinstitului locaş şi vor împărţi daruri copiilor de la Şcoala Nr. 1 „Obedeanu”.
Sărbătoarea a început ieri seară, când a fost săvârşită slujba Vecerniei unită cu Litia. Cu acest prilej, părintele Marin Pigulea, parohul bisericii, le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre importanţa şi semnificaţia marelui praznic al „Bunei Vestiri” în liturgicul Bisericii Ortodoxe. Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele paroh. La final, după slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor cinstitului locaş, credincioşii prezenţi, precum şi elevii de la Şcoala Nr. 1 „Obedeanu”, vor primi daruri, constând în prinoase şi colivă, din partea parohiei.
Scurt istoric al bisericii şi şcolii „Obedeanu”
Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica Obedeanu din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748-1753 pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul „Bunei Vestiri”. Cea de al doilea hram, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul locaş se încadrează în rândul celor mai vechi aşezăminte construite din cărămidă, în Cetatea Băniei. Este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intact pisania originală.
De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă şi existenţa Şcolii Nr. 1 „Obedeanu”, aflată în vecinătatea sfântului locaş, precum şi frumoasa Fântână „Obedeanu”, aşezată pe Calea Bucureşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Filiaşi – Turnu Severin.
Înfiinţarea Şcolii „Obedeanu” este menţionată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753: „Cu plecăciune mă rog înalţilor domni care se vor întâmpla stăpânitori ţării acesteia să nu strice acest aşezământ şcolar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea şcoalelor de învăţătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a naţii“. Şcoala a luat fiinţă în anul 1775 şi a funcţionat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, şcoală de cântăreţi, seminar teologic, şcoală de băieţi şi fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituţii de învăţământ s-au numărat personalităţi de seamnă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chiţu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopşor, Nicolae Titulescu etc.
