MSN

30.08.2017 – Praznicul Botezătorului în Arhiepiscopia Craiovei: Hram de tradiţie la Mănăstirea Cămărăşeasca

Praznicul „Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Cămărăşeasca, în judeţul Gorj. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită aici de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.


Numeroşi pelerini au venit la rugăciune marţi, 29 august 2013, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, Înainte Mergătorul Domnului, ocrotitorul Mănăstirii gorjene Cămărăşeasca. Cu acest prilej, în mijlocul obştei monahale s-a aflat IPS Părinte Mitropolit Irineu, care a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova.

La finalul Slujbei Euharistice, IPS Părinte aşezat la inima credincioşilor cuvânt de învăţătură, despre viaţa şi pilda de sfinţienie a Botezătorului. Tot în acest sens, Părintele Mitropolit a vorbit despre jertfa de care sfântul a dat dovadă înaintea prigonitorilor. „Sfântul Ioan Botezătorul este fiul lui Zaharia şi al Elisabetei. Este acela care s-a născut prin făgăduinţă dumnezeiască. Părinţii săi erau înaintaţi în vârstă şi nu aveau copii. S-au  rugat la Dumnezeu îndelung, cu lacrimi, cu post, cu priveghere, şi în cele din urmă Dumnezeu s-a milostivit de ei şi le-a dat un prunc. Trebuie să înţelegem în această statornicie în rugăciune şi această îndelungată cerere a  Sfinţilor Zaharia şi Elisabeta o pregătire a celui care avea să vină şi un moment cu totul deosebit din istoria şi din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul. Dumnezeu ascultă rugăciunea noastră, împlineşte cererea noastră şi ştie, bine-nţeles, mai înainte de a cere noi ceva, de ce avem trebuinţă. Pentru că El este Atoateştiutor şi cunoaşte viaţa noastră înainte de a ne naşte noi. Deci Sfântul Ioan Botezătorul se naşte din Sfânta Elisabeta prin făgăduinţă, printr-o împrejurare cu totul excepţională, deosebită. Numele Sfântului Ioan Botezătorul este din descoperire dumnezeiască, ceea ce înseamnă că el este slujitorul Domnului, este înaintemergător al Domnului, adică acela care pregăteşte venirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos între oameni, la botez la Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul este într-adevăr cel mai mare sfânt, pentru că el uneşte Vechiul Testament cu Noul Testament, el este mergătorul înainte al Mântuitorului Hristos, el este glasul întotdeauna Evangheliei, al Cuvântului lui Dumnezeu, el este cel care a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-se peste Mântuitorul Hristos la botez, el este cel care va mijloci şi pentru noi, la Înfricoşata Judecată, bine-nţeles pentru aceia care l-au rugat, şi cu viaţă curată îi cer ajutorul întotdeauna. Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul şi ajutătorul nostru. Este acela care ne curăţă mintea, pentru că atunci când ne rugăm Dumnezeului nostru şi sfinţilor, mintea se luminează şi se curăţeşte, pentru că Duhul Sfânt, harul acesta, lumina dumnezeiască, puterea aceasta se coboară peste noi de îndată ce-L chemăm pe Dumnezeu în sufletul nostru. Orice rugăciune este o lumină care străluceşte în viaţa noastră. Cu cât ne rugăm mai mult, cu atât străluceşte mai mult lumina în interiorul nostru. Trebuie să înălţăm mintea la cer, şi Cel Preaînalt o curăţeşte. Curăţeşte sufletul nostru şi îndreptează viaţa noastră”, a subliniat Părintele Mitropolit Irineu.

După cuvântul duhovnicesc de învăţătură, IPS Irineu, împreună cu preoţii şi diaconii slujitori, a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi benefăcătorii cinstitului aşezământ monahal, trecuţi la viaţa veşnică. La final, toţi cei prezenţi au luat parte la tradiţionala agapă frăţească.


File de istorie

Mănăstirea Cămărăşeasca a fost ctitorită în anul 1780 de polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Biserica, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi din piatră cu broderie în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă, aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind o caracteristică a sfârşitului de secol 17 în arhitectura eclezială românească. Pe lângă praznicul „Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul”, biseica Mănăstirii Cămărăşeasca mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir. În anul 2011, în curtea cinstitului aşezământ a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn, monument istoric de la anul 1730. În prezent cinstitul aşezământ funcţionază cu statutul de mănăstire de maici şi este coordonat de stareţa Cristofora Drăghici.

Pr. Ioniţă Apostolache,

Gabriela Firu