MSN

19.03.2018 – Binecuvântări arhiereşti la Mănăstirea Crasna, în judeţul Gorj

Obştea sfântului aşezământ monahal din localitatea Crasna, judeţul Gorj, împreună cu credincioşii, au trăit duminică, 18 martie, bucuria duhovnicească a vizitei, IPS Părinte Mitropolit Irineu, care a săvârşit aici Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În timpul slujbei euharistice a fost săvârşită şi hirotonia întru preot a diaconului Laurenţiu Durleci pe seama Parohiei Trocheşti, Protoieria Băileşti, judeţul Dolj.


„Mântuitorul ne-a dat două arme împotriva diavolului: postul şi rugăciunea”

În cuvântul rostit la finalul Slujbei Euharistice, Mitropolitul Olteniei a dezvoltat învăţăturile desprinse din textul evanghelic ce relatează una din minunile Mântuitorului Iisus Hristos, vindecarea unui fiu lunatic. IPS Părinte a amintit de asemenea şi despre îndemnul la desăvârşire pe care ni-l face Sfântul Cuvios Ioan Scărarul, cel pomenit de Biserica noastră în această duminică. „În lupta împotriva ispitelor diavolului, Mântuitorul Iisus Hristos ne-a dat două arme: postul şi rugăciunea, despre care vorbeşte în Evanghelia de astăzi (Marcu 9, 17-32). Prin post îmblânzim fiara din interiorul nostru, îmblânzim mânia care deseori ne stăpâneşte. Căci dacă postim, greu se mai aprinde focul mâniei într-un trup şi un suflet slăbite de puterea mâncărilor săţioase. Iar prin rugăciune luptăm împotriva tuturor plăcerilor şi ispitelor trupeşti pe care diavolul ni le scoate în cale, spre a ne abate de pe calea cea dreaptă. Rugăciunea alungă de la om patimile, plăcerile, poftele şi pe însuşi diavol în ultimă instanţă, întrucât, aşa cum cerem în rugăciune, Mântuitorul vine, se aşează întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi întunericul din noi, aşa precum gospodarul vrednic curăţeşte grădina sa de toate uscăturile şi buruienile pentru a avea roadă bogată. De asemenea, nu trebuie uitat că la post şi rugăciune este nevoie să adăugăm şi spovedania, mărturisirea păcatelor cu pocăinţă, spre a fi ierate de Dumnezeu, lucru ce slăbeşte puterea diavolului asupra noastră. Căci dacă diavolul însoţeşte permanent păcatul şi prin el se aşează în sufletul omului păcătos, prin spovedanie alungăm păcatul şi odată cu el pleacă de la noi şi diavolul. Prin urmare, să luăm aminte că această peroadă de post şi rugăciune, premergătoare marii bucurii a Învierii Domnului, reprezintă vremea în care noi, ca nişte plugari harnici, scoatem toate uscăturile din ogorul sufletelor noastre, toate rădăcinile patimilor şi ispitelor, spre a aşeza acolo sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu, care va da roadă bogată spre mântuirea sufletelor noastre.”

În continuare, IPS Părinte Irineu a amintit faptul că, în Duminica a IV-a din Postul Sfintelor Paşti, îl cinstim pe Sfântul Cuvios Ioan Scărarul, autorul cunoscutei lucrări „Scara virtuţilor”. „Îl cinstim astăzi pe Sfântul Ioan Scărarul, cel care, în urma unei experienţe personale rezultate dintr-o viaţă dedicată nevoinţei, postului şi rugăciunii, săvârşirii de fapte bune, privegherii şi citirii din Sfânta Scriptură, ne-a lăsat moştenire această valoroasă carte cu sfaturi duhovniceşti despre treptele virtuţilor pe care trebuie să le parcurgem spre desăvârşire. În fapt, un îndemn de a urca permanent spre Dumnezeu. De aceea este recomandat atât monahilor cât şi credincioşilor mireni să citească lucrarea Sfântului Ioan Scărarul în acest post, spre mângâierea sufletelor şi întărirea iubirii creştine faţă de Dumnezeu şi aproapele nostru”, a încheiat IPS Irineu.


Mănăstirea Crasna, repere istorice

Aşezat la poalele munţilor Parâng, la circa 30 km de Târgu Jiu, pe şoseaua ce duce la Novaci, aşezământul monahal de la Crasna a fost ridicat de Dumitru Filişteanu, nepotul marelui ban al Craiovei Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Actuala biserică a fost zidită în anul 1636 din bolovani de piatră de râu şi cărămidă, în stil bizantin, cu o turlă octogonală pe naos. Pictura în frescă din biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae datează din 1757. Se remarcă tablourile de mare expresivitate şi tâmpla din vremea domnitorului Matei Basarab. Foarte valoros este şi tabloul votiv înfăţişându-i pe Matei Basarab şi Mitropolitul Ştefan. De asemenea, catapeteasma din lemn este împodobită cu o sculptură ornamentală deosebită. De numele mănăstirii sunt legate multe tradiţii şi legende, pline de învăţături duhovniceşti. Între ele se numără şi cea relatată de părintele Ioanichie Bălan, de la Sihăstria, care vorbeşte despre un pustnic venit din părţile Kievului, este vorba de episcopul Ioan, vicar al cetăţii ruseşte prin anul 1915. Acesta, pe la anul 1920, a călcat acest pământ şi a vieţuit la Crasna trei ani, de aici retrăgându-se ca sihastru în Munţii Sihlei.

Pr. Gheorghe Cioiu