MSN

08.10.2018 – Sărbătoarea Sfinţilor Serghie şi Vah în Cetatea Băbiei

La Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, cler și credincioși i-au sărbătorit în mod special duminică, 7 octombrie, pe Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah, ale căror moaşte se găsesc la loc de cinstire în sfântul locaş. Sute de credincioşi din Craiova, dar și din toată Oltenia au venit să le aducă prinos de rugăciune şi de mulţumire sfinților ocrotitori.


Încă de sâmbătă seară, clopotele Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova au răsunat cu putere, vestind în cetate aleasa prăznuire a Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah. Programul liturgic a început cu slujba Vecerniei unită cu Litia. În continuare, racla în care se află moaştele Sfinţilor Serhie, Vah, Tatiana şi Nifon al Constantinopolului a fost purtată de preoţii slujitori în procesiune, împrejurul catedralei. Duminică, 7 octombrie, în ziua de prăznuire a celor doi sfinţi mucenici, s-a săvârşit mai întâi slujba Acatistului sfinţilor, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

„Aşezarea Sfinţilor Serghie şi Vah în inima şi sufletul nostru reprezintă astăzi o mare binecuvântare de la Dumnezeu. S-au jertfit pentru credinţa cea dreaptă, pentru normalitate, pentru ca oamenii sa aibă viaţă euharistică în Mântuitorul Hristos. Adevărul din vieţile lor a strălucit peste veacuri şi acum îi avem înainte ca deschizători de drumuri şi pilde de frumuseţe duhovnicească. Suntem cu adevărat binecuvântaţi că ei se află aici cu sfintele lor moaşte, înaintea noastră, în Cetatea Băniei. Ei sunt mărgăritarele credinţei noastre şi ne confirmă certitudinea că dincolo de această viaţă stă Dumnezeu şi viaţa veşnică”, a spus pr. lect. dr. Adrian Maziliţa, în cuvântul de învăţătură de la finalul Sfintei Liturghii.


Sfinții Serghie și Vah au fost demnitari romani care au refuzat să aducă jertfe zeilor. Vah a murit primul, fiind biciuit până la sânge. A primit cununa muceniciilor sale la Soura, în Siria, fiind adus mai târziu la Barbalissos (Balis), pe Eufrat, localitate aflată la cinci kilometri de Alep. Serghie, după numeroase cazne, a fost decapitat la al-Rusafa, tot pe râul Eufrat. În cinstea jertfei sale, creştinii au ridicat aici o bazilică impunătoare, devenită cel mai căutat loc de pelerinaj din zonă. Secole la rând, creştinii din Bizanţ şi Arabia au venit aici să aducă cinstire sfântului, străbătând distanţe impresionante. Există mărturii că împăratul persan Chosroes II, când s-a închinat lui Mauricius pentru a-şi recupera regatul, a oferit mai multe daruri acestei biserici.

Au pătimit pe vremea împăratului roman Maximian Daia. Serghie era pimnicer (primicerius scholae gentilium), ofiţer de prim rang al gărzii regale. Regimentul pe care îl conducea era format în integralitate din gentili, adică persoane care nu aveau cetăţenie romană. Mai mult, Serghie era unul dintre sfetnicii de taină ai împăratului. După documentele siriace, el ar fi fost chiar rudă cu cezarul. Alături de el a stat întotdeauna Vah, bunul său prieten, aşezat la rându-i în dem­nitatea de secundicer. Amân­doi „se bucurau de o mare libertate în cuvânt înaintea tronului”.


Capetele celor doi sfinţi au fost aduse în ţara noastră de către domnitorul Neagoe Basarab şi depuse la Mănăstirea Curtea de Argeş. Raclele sfintelor moaşte au fost făcute din porunca arhierească a Episcopului Iosif de Argeş, cu sprijinul creştinilor binevoitori din oraşul Piteşti, în anul 1867, ca semn de recunoştinţă pentru binefacerile primite prin ale lor sfinte rugăciuni. În anul 1949, la 25 octombrie, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfintele moaşte au fost aduse la Craiova şi depuse în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova, în timpul Înaltprea­sfinţitului Firmilian, Mitropolitul Olteniei. Din 2013, cei doi sfinţi mucenici au devenit patronii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova, fiindu-le închinat un paraclis în incinta noului sediu al facultăţii.

Pr. Ioniţă Apostolache

în Ediţia de Oltenia a Ziarului Lumina