MSN

22.10.2018 – Eveniment ales pentru monahismul din munţii Gorjului: Schitul de la Poiana Pusnicului a fost sfinţit

În cea de a XXIII-a Duminică de după Rusalii, 21 octombrie, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a sfinţit Biserica cu hramurile „Sfântul Proorc Ilie Tezviteanul” şi „Sfântul Ierarh Nicolae” din Pasul Vulcan, Poiana Pusnicului, judeţul Gorj. Sfântul locaş a fost construit în anul 2001 şi pictat în perioada 2004-2007, prin strădania părintelui ieromonah Gherasim Rotaru.


Câteva zeci de credincioşi gorjeni au luat parte duminică, 21 octombrie, la sfijba de sfinţire şi la Sfânta Liturghie, săvârşite de IPS Părinte Mitropolit Irineu în Poiana Pusnicului, la Altarul Bisericii „Sfântul Ilie Zetviteanul”. Binecuvântatul moment liturgic a încununat strădania de peste zece ani a credincioşilor din împrejurimi şi a părintelui Gherasim Rotaru, care au ostenit aici pentru finalizarea lucrărilor de zidire şi înfrumuseţare la sfântul locaş.


Cuvânt arhieresc de binecuvântare

În cuvântul de învăţătură, rostit la finele Slujbei Euharistice, IPS Părinte Irineu a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală, despre minunea „Vindecării demonizatului din ţinutul Gherghesenilor” (Lc. 8, 26-39). „În duminica aceasta am ascultat la Sfânta Evanghelie despre o minune săvârşită de Mântuitorul Hristos cu un bolnav, un demonizat, care suferea cumplit. Acesta era atât de asuprit de cel rău încât nu mai stătea de foarte multă vreme în casă, ci dormea prin morminte, fiind înfricoşetor la toţi oamenii. Spaima şi durerea, întristarea şi suferinţa acestui om erau îngrozitoare şi cu neputinţă de descris. Ştim numai că suflerea şi că nu avea niciun loc de linişte şi de pace sufletească, pentru că cel rău era întotdeauna în viaţa lui, în trupul lui şi îl asuprea atât de tare încât nu putea să locuiească cu oamenii împreună. Aceşti oameni se mai numeau lunatici, fiind o amăgire a diavolului care dorea să-i facă pe oameni să creadă ca astrele cereşti, făcute de Dumnezeu, erau în fapt cauza bolii/demonizării. Deci, când S-a apropiat Domnul de această cetate, cel bolnav a ieşit înaintea lui, împins fiind de diavolul. De data aceasta însă, diavolul grăieşte prin gura bolnavului şi într-un fel, mâhnit şi întristat, se adresează Domnului cu regretul că va fi alungat. Acest lucru se va şi întâmpla până la finele pericopei evanghelice”, a spus IPS Irineu,


Minunea cuviosului Ioanichie pusnicul

În contextul prezentării istorice a locului şi a locaşului de Închinare, preacuviosul părinte arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici, a afirmat că „în această poiană, numită Poiana Pusnicului, aşa cum se cunoaşte istoric, în urmă cu aproape 150 de ani, episcopul Ghenadie al Râmnicului, într-o vizită canonică, auzind că în această poiană trăieşte un pusnic pe nume Ioanichie, a venit aici pentru a lua sfat şi povaţă de la cuviosul părinte. Era însoţit de Sfântul Irodion, care-l însoţise pe episcop de jos, de la mănăstirea Lainici. El venise aici cu un scop, anume acela de a-l hirotoni pe cuvios. Auzind dorinţa episcopului său, de a-l hirotoni preot, se spune că părintele Ioanichie Pusnicul ar fi dispărut şi s-a făcut nevăzut. Această mărturie a rămas consemnată de episcop şi de aceea acest loc este învărcat cu energia harului dumnezeiesc. Nu se ştie când a trecut la Domnul cuviosul Ioanichie, cert este însă că acest în loc s-au sihăstrit în continuare părinţi călugări de la Mănăstirea Lainici. Aşa se face că, cu câţiva ani în urmă, părintele Gherasim, sprijinit de mai mulţi credincioşi, a refăcut acest schit şi a zidit biserică aici, în Poiana Pusnicului”. În continuare, părintele stareţ Ioachim a dat citire actului de sfinţire şi a propus ridicarea ieromonahului Gherasim Rotaru la rangul de protosingher. Tot în semn de recunoştinţă, au primit gramate de mulţumire din partea IPS Părinte Irineu principalii ctitori ai sfântului loca: Emil Ilie Părău din Lupeni, Florin Zugravu din Bucureşti şi Ion Nicolae din Cirpa.


„Am cunoscut aceste locuri acum 30 de ani”

Emoţionat de solemnitatea momentului, părintele protos. Gherasim Rotaru şi-a exprimat bucuria că în „această zi Dumnezeu a rânduit o mare bucurie pentru noi toţi. Această poiană împărtăşeşte astăzi podoaba de mireasă. Am cunoscut aceste locuri acum 30 de ani. Am venit aici, la această poiană, în ani ’90, cu binecuvântarea părintelui stareţ. Când am ajuns aici am găsit un ban, pe care îl am şi acum în Sfântul Altar, de la 1832. Mai apoi, am început să lucrez. Am împrejmuit poiana şi am ridicat aici primele camere, pentru că doream să stau şi eu de vorbă cu Dumnezeu”, a spus părintele ierodiacon Gherasim Rotaru.


Biserica cu hramurile „Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul” şi „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost temeluită la anul 2001, slujba fiind săvârşită de Preasfinţitul Părinte Nicodim Nicolaescu. Pictura a fost realizată în perioada 2004-2007 de zugravul Marin Balaci. Schitul este se găseşte în rânduiala Mănăstirii Lainici.