MSN

25.06.2019 – Slujire arhierească la Mănăstirea Icoana din județul Gorj

În fiecare an, în data de 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește „Nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul”. De asemenea, poporul creștin român face amintire și de „Aducerea moaștelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava” și de „Sf. Ier. Niceta de Remesiana”.  În tradiția populară, acest moment poartă numele de „Sânzienele sau Drăgaica”, fiind și ziua națională și internațională a iei românești.

În această zi de vară, Înaltpreasfințitul Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a slujit dumnezeiasca liturghie la Mănăstirea Icoana din județul Gorj. Din soborul de preoți a făcut parte părintele protoiereu Iulian Mărgineanu, părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu și părintele protoiereu Ion Popescu, ctitorul mănăstirii. În prezent, în mănăstirea Icoana viețuiește o obște de maici, iar maica stavroforă Teodora Ilie este stareță.

În prima parte a predici, ÎPS Irineu a făcut o scurtă incursiune în ceea ce privește datoria neamului omenesc de a se înmulți. Dacă în planul lui Dumnezeu putem vorbi despre o înmulțire mai presus de biologic, în urma căderii în păcat, Adam și Eva, părinții neamului omenesc, primesc binecuvântarea înmulțirii naturale. În ceea ce privește nașterea Sf. Ioan Botezătorul, vedem și ajutorul lui Dumnezeu, invocat prin viața de evlavie și de rugăciune a părinților Zaharia și Elisabeta.

În sens teologic, Sf. Ioan, numit Botezătorul pentru că este cel care L-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în râul Iordan, este așezat la răscruce de drumuri: „Sf. Ioan Botezătorul este cel mai apropiat sfânt de Mântuitorul Iisus Hristos, cel care face legătura între Vechiul și Noul Testament. Ioan Botezătorul s-a născut datorită rugăciunilor părinților Zaharia și Elisabeta. Sf. Ioan vine ca un răspuns al rugăciunilor și apoi ca un mesaj al Tatălui ceresc pentru oameni că cel care se va naște este cu adevărat plăcut lui Dumnezeu și cel care va merge înainte cu putere”.

Providența divină în ceea ce privește lucrarea de mântuire a neamului omenesc este observată și din starea Sf. Zaharia, care în urma discuției cu îngerul Domnului în templu rămâne mut pentru o vreme. Starea de muțenie este considerată paradigmatică pentru starea Vechiului Testament. Înaintea Noului Testament, legile și orânduirile Vechiului Testament rămân mute. Cu alte cuvinte, împlinirea Vechiului Testament în Noul Testament face ca cele vechi să privească la cele noi. Vechiul Testament se împlinește în Hristos, care unește în Sine toate cele risipite ale lumii și ale neamului omenesc. Sf. Ioan Botezătorul este considerat Înaintemergătorul acestor lucruri deosebite.   

Privită în această înțelegere, sărbătoarea nașterii Sf. Ioan Botezătorul devine una specială, care ne așază înainte două lumi, una înainte și una după Hristos: „Sf. Ioan Botezătorul este plin de sfințenie pentru că s-a născut în rugăciune, s-a născut în evlavie, s-a născut ca făgăduință a lui Dumnezeu și ca împlinire a acestor năzuințe ale poporului care aștepta să vadă mântuirea lui Israel”.  

(Doru Marcu)