27.08.2013 – Praznicul Sfântului Ioan Botezătorul în Mitropolia Olteniei: Hramurile Mănăstirilor Cămărășeasca şi Topolniţa

Evenimente


Mănăstirea Cămărăşeasca, străvechi aşezământ monahal de malul drept al Gilortului, îşi va serba joi, 29 august, ocrotitorul. Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei va sluji la hramul Mănăstirii mehedinţene Topolniţa.

 
În cinstea praznicului „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, de joi, 29 august, Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” – Cămărășeasca, din Orașul Tg. Cărbunești, va primi aleasa vizită a Întâistătătorului Bisericii din Oltenia, IPS Părinte Mitropolit Irineu. Evenimentul se bucură, ca în fiecare an, de prezenţa a sute de pelerini din toate colţurile Olteniei, veniţi aici la rugăciune, încă de miercuri seară.
Mănăstirea Cămărăşeasca, istorie şi prezent
Cu acest binecuvântat prilej, obştea mănăstirii, în frunte cu monahia Christofora Drăghici, stareţa cinstitului aşezământ monahicesc, au pregătit un frumos pliant descriptiv, pe care urmează să-l ofere credincioșilor prezenţi. Publicaţa are în primul rând o valoare documentară, cuprinzând în rezumat istoricul Mănăstirii „Sf. Ioan Botezătorul” – Cămărășeasca. Pe de altă parte, utilitatea se concretizează într-un veritabil și eficient mijloc de transmitere şi promovare a mesajul duhovnicesc, oferit de momentul ales în vederea distribuirii sale. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că pliantul consemnează cu alese cuvinte și în imagini de referință, crâmpeie de viață care ne redau câte ceva din osteneala obștei de maici care își îndeplinesc în fiecare clipă misiunea de a fi rugătoare la Dumnezeu, pentru toți cei care își îndreaptă pașii spre această Sfântă Mănăstire. Cei care au contribuit la finalizarea acestui proiect sunt: colectivului Cercului foto-artă plastică al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Tg. Jiu, fotograful Marius Zgăbaia, Tipografia „Prodcom” SRL din Târgu Jiu, Primăria Orașului Târgu Cărbunești, prin primarul Mihai Viorel Mazilu şi prof. univ. dr. Constantin Căruntu.
 
 
Liturghie arhierească în ctitoria Sfântului Nicodim, la Topolniţa
Tot joi, 29 august, Mănăstirea mehedințeană Topolniţa îşi serbează cel de-al doilea hram. Pelerinii sunt așteptați să vină la sfânta mănăstire încă din această seară. La altarul de vară, amenajat în incinta așezământului monahal, credincioșii vor putea să participe la slujba de priveghere în cinstea Sfântului (Vecernia Mare cu Litie şi Utrenia).  În dimineaţa sărbătorii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul se va oficia slujba de sfinţire a apei (Aghiasma Mică), după care, în jurul orei 09.00, un sobor de preoţi şi diaconi îl va întâmpina pe PS Părinte Nicodim, care va săvârşi Sfânta Liturghie la altarul de vară. Ca prinos de recunoştinţă adus ctitorilor, stareţilor şi vieţuitorilor, închinătorilor, donatorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri, adormiţi întru dreapta credinţă, se va oficia apoi slujba parastasului.  
Mănăstirea Topolniţa este un aşezământ de călugări, cu viaţă de obşte, sub stăreţia arhimandritului Pavel Nicolăescu. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii din judeţul Mehedinţi. După tradiţie, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. Biserica actuală, în forma de cruce, a fost ridicată în anul 1646, de Lupu Buliga – ,,ver căpitan de plai”. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore ,,Grecul” şi Dima ,,Romanul”. Remarcabilă este tema ,,Judecata de Apoi”, pictată în faţada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova.
După secularizare (1863), schitul a fost părăsit şi reînfiinţat în 1930. În anul 1932, Comisia Monumentelor Istorice a făcut reparaţii parţiale şi s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu, s-au executat reparaţii şi restaurări, prin grija vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu, al Olteniei. La data de 21 mai 1993 s-a sfinţit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.

Prof. Vasile Gogonea

Cătălin Cernătescu